Picture

Scepticismul grec ca filosofie critica

Autor: Gheorghe Vlăduțescu

Cod: 511

ISBN: 978-606-14-0689-0

Editura: Editura Universitaria

Data aparitiei: Noiembrie 2013

Colectia: In afara colectiilor

Pagini: 174

Format: A5

Disponibilitate: in stoc

20,00 lei

Adauga in cos
Specialist de renume în istoria filosofiei, cu deosebire în filosofia antică, profesorul şi academicianul Gheorghe Vlăduţescu ne oferă drept cel mai recent rod al meditaţiilor sale o lucrare consacrată scepticismului grec. Preocuparea sa pentru această şcoală de filosofie nu este nouă, astfel încât, de-a lungul timpului, i-a acordat importante capitole sau un număr apreciabil de pagini în volume precum: Filosofia în Grecia veche (Albatros,1984), O istorie a ideilor filosofice (Ed. ştiinţifică, 1990), O enciclopedie a filosofiei greceşti (Paideia, 2001). În noua sa lucrare, academicianul îşi propune să realizeze o istorie a ideii critice în filosofia antică greacă, despre care ne spune că se întâlneşte deja la primii filosofi dar că scepticii au ilustrat-o într-un mod exemplar. Teza de la care acesta porneşte este că toate filosofiile istorice au depotrivă o dimensiune constructivistă şi o dimensiune criticistă, pe care fiecare le manifestă în proporţii specifice dar neapărat complementare. În ceea ce priveşte filosofia greacă, Gheorghe Vlăduţescu susţine că ea dezvoltă ideea criticistă prin atenţia acordată conceptelor de îndoială (aporia), suspendare (epokhé) şi măsură (metron). Promovate la început separat, cele trei concepte vor fi „articulate metodic” de către Socrate, ceea ce i-a permis lui Platon să desfăşoare o amplă critică a gândirii, trasând astfel un program de anvergură, urmat de către toţi ceilalţi filosofi, mai ales de Aristotel prin dezvoltarea aporeticii, „logica însăşi a metafizicii”. În ceea ce-i priveşte pe sceptici, aceştia, prin critica filosofiilor considerate „dogmatice” fiindcă socoteau că „adevărul este posibil”, şi prin exercitarea îndoielii (aporia) asupra capacităţii minţii noastre de a atinge realitatea lucrurilor, tocmai această aporetică au împins-o la extrem. Marcând astfel elementele de continuitate şi discontinuitate în filosofia greacă, profesorul Vlăduţescu întreprinde apoi o analiză extrem de aplicată a modelului sceptic de interpretare a lumii şi a condiţiei noastre umane. Autorul ne prezintă pe larg motivele de îndoială (aporia) ale scepticilor, cele care justifică suspendarea judecăţii (epokhé). Prin convergenţa tuturora, scepticii realizează, în fapt, o critică a conştiinţei, a posibilităţii acesteia de a da seamă de lume, precum şi o critică a capacităţii şi virtuţilor de comunicare ale limbajului. Dar Gh. Vlăduţescu subliniază că scopul etalării lor nu este blocarea minţii în această stare de extrem disconfort intelectual ci depăşirea ei către ataraxia, liniştea şi seninătatea sufletului, dobândită prin înţelegerea faptului că aparenţele lucrurilor, singurele la care, probabil, avem acces, ni se dezvăluie în maniere profund contradictorii. Plasând ataraxia în condiţia de scop (şi de „principiu generator”) al suspendării judecăţii, scepticii dezvăluie dimensiunea etică a poziţiei lor filosofice, care dezvoltă o înţelegere specifică a conceptelor etice fundamentale precum binele şi răul, virtutea şi viciul, cărora le evidenţiază profundul (co)relativism şi complementaritatea. Negând că ar deţine secretul vieţii fericite, scepticismul evită dogmatizarea propriei poziţii şi, deci, a degradării lui doctrinare, păstrându-şi astfel rolul de terapeutică a minţii şi a sufletului, efectuând deopotrivă o lucrare de „higienizare” teoretică şi alta de instituire metodică a ideii critice. Dar autorul nu rămâne în spaţiul cultural al antichităţii ci lansează numeroase punţi peste timp, urmărind destinul scepticismului de-a lungul diverselor forme în care s-a înveşmântat ideea critică în gândirea filosofilor moderni şi contemporani. În felul acesta el reuşeşte să ne ofere într-o manieră sintetică, extrem de concentrată şi, totodată, precisă, un tablou amplu şi revelator al scepticismului, care tinde, ambiţios, spre completitudine. Sprijinindu-se pe o importantă bibliografie dar, mai ales, beneficiind de întreaga experienţă de cercetare a profesorului Vlăduţescu, desfăşurată de-a lungul a decenii, asupra istoriei filosofiei, această carte este încă o ilustrare a subtilităţii, profunzimii şi anvergurii de gândire cu care autorul şi-a obişnuit de multă vreme cititorii, deopotrivă studenţi, profesori şi cercetători filosofi, care, cu siguranţă, o vor primi ca pe un regal filosofic.

Vestibulum est erat, ornare sed rhoncus non, adipiscing eu sem. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Suspendisse potenti. Nulla volutpat, lectus quis hendrerit accumsan, risus neque consectetur velit, vitae elementum magna odio adipiscing odio. Curabitur viverra convallis dui, at imperdiet felis dignissim ac. Nunc rhoncus purus nec purus dictum sodales. Donec et lorem at metus pulvinar consequat sollicitudin id ipsum. Nam fringilla auctor tortor, eget eleifend erat cursus.