Picture

Celibatari originali ├«n literatura rom├ón─â ┼či literatura francez─â ├«ntre 1900-1950

Autor: Delia Marinela RADU (MÎȚĂ)

Cod: 1531

ISBN: 978-606-14-1595-3

Editura: Editura Universitaria

Data aparitiei: Iunie 2020

Colectia: STUDIA DOCTORALIA

Pagini: 280

Format: Academic

Disponibilitate: in stoc

35,00 lei

Adauga in cos
Teza de doctorat intitulat─â Celibatari originali ├«n literatura rom├ón─â ┼či francez─â ├«ntre 1900-1950 este structurat─â ├«n patru capitole principale: Receptarea celibatului, Ipostazieri celibatare, Amanta ÔÇô prototip celibatar ├«n experien┼úa sexualit─â┼úii ┼či a iubirii ┼či Dimensiunea celibatului ÔÇô voca┼úie sau dram─â, o perspectiv─â comparatist─â ├«n romanul lui Max Blecher ÔÇô ÔÇ×├Änt├ómpl─âri ├«n irealitatea imediat─âÔÇŁ, respectiv Albert Camus ÔÇô ÔÇ×Str─âinulÔÇŁ. Fiecare sec┼úiune cuprinde p─âr┼úi subsecvente, ilustrative pentru contextele selectate, cu reflectarea temei celibatului prin analiza tipologiilor unor personaje ├«n cadrul a dou─â literaturi europene: literatura rom├ón─â ┼či literatura francez─â. Operele selectate, considerate ofertante din cadrul acestei perspective, sunt scrierile romane┼čti Celibatarii, de Henry de Montherlant, Prin┼úul, de Tudor Teodorescu-Brani┼čte, Moartea cotidian─â ┼či Tinere┼úe ciudat─â, operele lui Dinu Pillat, precum ┼či romanele lui H. Bonciu ÔÇô Bagaj ┼či Pensiunea doamnei Pipersberg ÔÇô ┼či crea┼úia lui Camil Petrescu ÔÇô Patul lui Procust. Lista este completat─â cu ultimele selec┼úii, ├Änt├ómpl─âri ├«n irealitatea imediat─â ┼či Str─âinul, cu autorii Max Blecher, respectiv Albert Camus. Am ├«ncercat s─â surprind ├«n studiul meu ipostaza celibatului modern, ie┼čit din tiparele tradi┼úionale ale conceptului, axat concret pe viziunea indiferen┼úei manifestate doar la nivel social, nu ┼či din perspectiva ignor─ârii sexualit─â┼úii instinctuale. Pe aceast─â linie directoare, castitatea iese din aria normei ┼či devine o simpl─â op┼úiune, astfel ├«nc├ót datele ini┼úiale ale celibatului se modific─â semnificativ, p─âstr├ónd identitatea civil─â a exponen┼úilor, recunoscu┼úi ca persoane nec─âs─âtorite. Printre cauzele implicate ├«n abordarea statutului de celibatar se pot observa determin─âri benevole, dictate de voin┼úa exponen┼úilor, dar ┼či contexte independente, ├«n neconcordan┼ú─â cu voin┼úa personajelor, dar imposibil de evitat. ├Än aceast─â categorie este inclus─â influen┼úa biologic─â, prin motive ca boala sau infirmitatea, anexat─â categoriei hazardului ┼či completat─â cu alte aspecte, printre care aspectul inestetic al fiin┼úei umane. Celelalte cauze, influen┼úate de voin┼úa indivizilor, se exprim─â prin motiva┼úii ca bunul plac, lene, timiditate, voca┼úie pentru dominarea societ─â┼úii prin op┼úiunea pentru un stil elitist de via┼ú─â, cum s-ar putea identifica prototipul dandy-ului, rela┼úii psiho-comportamentale, simpatetico-afective, gradul de auto-apreciere, filosofia de via┼ú─â, independen┼úa ┼či fantezia, satisfacerea dorin┼úelor, via┼úa sexual─â normal─â sau amprentat─â de perversit─â┼úi, noi posibilit─â┼úi de conturare a intimit─â┼úii umane, abisul interiorit─â┼úii subiective. Ca simbol al refulatului, celibatarul poate s─â accead─â la acest statut dintr-o nevoie intrinsec─â de singur─âtate, de izolare privit─â ca refugiu din fa┼úa ra┼úiunilor comune ale vie┼úii. Voca┼úie sau dram─â, celibatul devoaleaz─â identit─â┼úi atipice, desprinse de arealul instituit de societate prin imaginea cuplului marital, iar interesul pentru acest mod de via┼ú─â pare s─â fie ├«n cre┼čtere, deoarece concep┼úia modern─â este sinonim─â cu perspectiva libert─â┼úii. Scopul cercet─ârii mele este de a sublinia metamorfozele survenite ├«n aria de cuprindere a celibatului de la apari┼úie p├ón─â ├«n etapa interbelic─â, cu preocuparea evident─â fa┼ú─â de o perioad─â amprentat─â de perspectivele modernit─â┼úii, cuprins─â ├«ntre anii 1900-1950. Dimensiunea libert─â┼úii la care aspir─â individul emancipat impune o reinterpretare a no┼úiunii de familie, privit─â acum nu ca structur─â social─â de baz─â, ci ca impediment ├«n posibilitatea de accesare a unui spa┼úiu intangibil pentru fiin┼úa subordonat─â celuilalt sau celorlal┼úi. Am urm─ârit o construc┼úie coerent─â, prin care s─â argumentez discursuri diferite, dar nu paralele, pentru c─â toate ipostazele prezentate converg spre descoperirea ┼či analiza unui univers particular. Textele selectate aduc ├«n prim-plan condi┼úii istorice, religioase, economice, etice, filosofice, juridice, psihologice, sociale, dar ┼či puncte de vedere ale autorilor ┼či reflec┼úii de natur─â sociologic─â. Simbolul celibatarului presupune coduri de interpretare, deoarece tipologiile ├«nscrise ├«n acest areal nu sunt generice, ci se devoaleaz─â ca individualit─â┼úi distinctive, nu doar fa┼ú─â de masa social─â, ci ┼či prin raportare la membrii aceleia┼či categorii. Prototipul ├«n spe┼ú─â respinge factorul social ┼či este, la r├óndul lui, respins de el, astfel c─â sunt necesare abord─âri hermeneutice ├«n decriptarea lui. Ca reprezentant al modernit─â┼úii, ├«nsinguratul este un subiect ├«n literatur─â, dar proiectarea sinelui implic─â rela┼úia cu autorul ┼či cititorul, ├«n calitate de instan┼úe competente de analiz─â a interoga┼úiei asupra unei alte realit─â┼úi. Privirea de ansamblu este adesea insuficient─â pentru a p─âtrunde ├«ntr-o zon─â inaccesibil─â omului comun, f─âr─â veleit─â┼úi perceptive, fixat ├«n cadrul discursului oficial. Celibatarul refuz─â prejudec─â┼úile generale ├«n favoarea op┼úiunilor personale, ├«┼či construie┼čte o sfer─â privat─â, ├«n detrimentul spa┼úiului public tributar conven┼úiilor, aduce ├«n vizor un fenomen mai pu┼úin vizibil, ├«ns─â deloc neglijabil. Perioada interbelic─â propune deja reflec┼úia asupra modalit─â┼úii de construire a unei identit─â┼úi girate de singularitate ┼či ┼čanjabil─â de-a lungul secolelor, aflat─â ├«n proces continuu de transformare ┼či interpretare, prin accesul la noi teorii istorice, psihologice sau filosofice. Am ├«ncercat s─â propun prin studiul meu o variant─â de abordare a celibatului ca ideologie de via┼ú─â, o problem─â din perspectiv─â social─â ┼či o doctrin─â cu ra┼úionamente subiective din spectrul filosofic. Identitatea particular─â nu are tengen┼úe cu identitatea colectiv─â, na┼úional─â sau orice alt gen de identitate care presupune ascenden┼úa spre nivelul general, iar literatura este domeniul ideal pentru a propune controverse variate, de natura identit─â┼úilor desprinse de spa┼úialitatea realului, ├«ncadrabile ├«n dimensiunea utopiilor sau distopiilor, declan┼čate de perspectivele ├«nf─â┼úi┼čate unor indivizi atipici. Explicitarea no┼úiunii de ÔÇ×celibatÔÇŁ ofer─â variante multiple de interpretare, datorate men┼úinerii st─ârii de metamorfozare, ├«n raport cu evolu┼úia temporal─â ┼či cultural─â a umanit─â┼úii, iar literatura ┼úine pasul cu transform─ârile inerente.

Vestibulum est erat, ornare sed rhoncus non, adipiscing eu sem. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Suspendisse potenti. Nulla volutpat, lectus quis hendrerit accumsan, risus neque consectetur velit, vitae elementum magna odio adipiscing odio. Curabitur viverra convallis dui, at imperdiet felis dignissim ac. Nunc rhoncus purus nec purus dictum sodales. Donec et lorem at metus pulvinar consequat sollicitudin id ipsum. Nam fringilla auctor tortor, eget eleifend erat cursus.