Stanciu Cristina

Intrarea in vigoare a noului Cod civil a reprezentat pentru sistemul juridic romanesc un moment de profunde schimbari, cu impact direct asupra tuturor ramurilor de drept privat.
In acest context de profunde schimbari legislative, contractul, institutia juridica fundamental a dreptului civil, beneficiaza in noul Cod civil de o reglementare exaustiva, atat in privinta incheierii sale, cat si in privinta regimului nulitatilor.
Se poate considera ca etapa precontractuala, ca etapa cu implicatii juridice, nu a beneficiat in sistemul nostru de drept de pana la adoptarea noului Cod civil de o reglementare juridica speciala. Este adevarat ca formarea contractului prin consimtamant imediat si simultan este doar o situatie, o modalitate de formare a unui contract care isi are sorgintea in teoria clasica a formarii contractului, teorie ce presupune realizare instantanee a acestuia. Exista, insa, si alte modalitati de formare, de “construire” a unui contract.
Astfel, noul Cod civil reglementeaza in Cartea a V-a, Titlul II – Izvoarele obligatiilor, in Capitolul I, referitoare la contract, pactul de optiune (art. 1.278 NCC) si promisiunea de a contracta (art. 1.279 NCC). De asemenea, in Titlul IX –
Diferite contracte speciale, in Capitolul I - Contractul de vanzare, reglementeaza pactul de optiune privind contractul de vanzare (art. 1668 NCC), promisiunea de vanzare si promisiunea de cumparare (art. 1669 NCC). Logodna, ca promisiune reciproca de a incheia casatoria, este reglementata, de asemenea, in noul Cod civil in Cartea a II-a, Titlul II – Casatoria, in Capitolul I - Logodna, art. 266-270.

Vezi toti autorii